ACASA      |     EDITURA      |     ARHIVA      |     COMENZI      |     CONTACT
EDITURA MUZICALA 2010
     Observând că leitmotivele wagneriene nu rămân mereu aceleaşi ci evoluează: se lungesc, se scurtează, îşi modifică intervalele (pag. V), Alice Mavrodin s-a întrebat dacă aceste modificări sunt doar efecte ale travaliului tematic sau se datorează unor justificări mai profunde, compozitorul dorind să ne transmită prin ele un mesaj. Astfel autoarea a întreprins o analiză care depăşeşte cu mult nivelul descriptiv-constatativ ajungând să fie explicativă. Ea s-a plasat din punctul de vedere al compozitorului pentru a înţelege ce i-a determinat opţiunile şi ce semnificaţie au ele, ajungând la conturarea unei adevărate semantici muzicale. De fapt, cercetătoarea oferă cititorului o nouă cheie de citire a partiturii – o partitură care se dovedeşte de fapt a fi alcătuită din două planuri paralele, cel care se vede aparent uşor şi cel care se ascunde, fără a fi cu nimic mai prejos decât primul, şi care se lasă descoperit cu greu. Ştiam că Wagner povesteşte prin muzică, confirmând sau infirmând cuvintele ce se rostesc pe scenă. 

Alice Mavrodin
Dinamica leitmotivelor in tetralogia wagneriana

acasa      |     editura      |     arhiva      |     comenzi      |     contact
Ceea ce nu ştiam este gradul de măiestrie şi de rigoare cu care compozitorul îşi urmăreşte ţelul. Această gândire dublă, dusă până la limite, îl singularizează pe Richard Wagner în întreg contextul istoriei universale a teatrului liric şi îl aşează undeva sus, foarte sus în ierarhia valorică a creatorilor tuturor timpurilor. 
Cristina Sârbu